Cum te protejezi de soare cu SPF natural fără să poluezi apa? Protecție solară SPF non-toxică.

Problemele SPF-urilor convenționale.

Știai că 63% din ingredientele din SPF-urile convenționale sunt dăunătoare sănătății tale, și dăunătoare mediului? Este dovedit științific că cremele cu protecție solară convenționale provoacă probleme oamenilor și mediului. La oameni, problemele cauzate de cremele SPF sunt de la iritații ale pielii la probleme hormonale și endocrine.

10% din coralii din lume sunt pe cale de albire (moarte) din cauza chimicalelor din cremele cu protecție solară. Trist, nu-i așa?

6 țări și regiuni, printre care Hawaii, Palau, Bonaire au interzis deja filtrele UV chimicale. Ce ingrediente să eviți:

• Evită cremele care conțin petrolatum, mai numit mineral oil, care se biodegradează în ani de zile, și este dăunător sau fatașl vieții marine.
• Evită cremele cu conținut de Titanium Dioxide. Această minerală nu este biodegradabilă, și reacționează în mare sub forma de hydrogen peroxide – care este dăunător tuturor vietăților marine.
• Evită Oxybenzone și octinoxate, 2 chimicale interzise recent în Hawaii care cauzează albirea coralilor. Sursa aici.

O altă problemă este folosirea termenilor SPF 50 în marketing și promovare. Este derutant, și asta înseamnă că companiile acestea folosesc ingrediente foarte periculoase. Mulți nu știu că diferența între SPF 30 și SPF 50 este de doar 1%, și SPF 30 blochează 97% din razele UVB care este absolut suficient!

Soluția? Produsele Suntribe Sunscreen oferă creme cu SPF pe bază de oxid de zinc Non-Nano, un filtru UV mineral sigur. Produsele au factor de protecție solară între SPF 20 (95% protecție UVB) și SPF 30 (97% protecție UVB).

Mai jos vă explicăm în detaliu care sunt problemele cu cosmeticele și SPF-urile din ziua de azi. Dacă e prea mult pentru tine, recomand filmul Toxic Beauty din 2019.

1. Unele sunt periculoase. Unele ingrediente periculoase pentru oameni și dăunătoare mediului. De exmplu: Studii recente dovedesc că este o legătură între folosirea protecției solare în timpul sarcinii și boli rare ale copilului (DiNardo & Downs 2019) și s-a dovedit de mult corelația dintre folosirea protecției solare chimicale și albirea barierei de corali. (Danovaro 2008, Wood 2018).
2. Unele sunt încă incerte. O mulțime de ingrediente utilizate în produse cosmetice și de protecție solară încă nu sunt evaluate în mod corespunzător. Acest lucru înseamnă pur și simplu că nu știm dacă sunt sigure pentru utilizare! Două exemple celebre de categorii de ingrediente care erau (și încă sunt) prezente într-o mulțime de produse cosmetice, dar care acum s-au dovedit dăunătoare sunt ftalații și parabenii. Să rezolvăm problema ingredientelor incerte folosind în schimb cele care s-au dovedit a nu fi periculoase.
3. Unele sunt greu de înțeles. Cosmeticele și protecția solară pot fi foarte greu de înțeles și atunci pot deveni periculoase. Un exemplu obișnuit din industria cosmetică este etichetarea parfumurilor și a aromelor. Aceste etichete pot ascunde câteva ingrediente foarte urâte și este imposibil de știut! Ori de câte ori un producător alege să utilizeze acești termeni generici pentru ingredientele sale, merită să știm că în mai multe cazuri s-a constatat că conțin ingrediente dovedite dăunătoare.

Cum poți contribui la schimbare?
În cele din urmă, există o soluție perfectă pentru toate aceste probleme. Esti tu. Cu cunoștințele și determinarea corecte, este perfect posibil să se evite majoritatea, dacă nu chiar toate problemele care vin cu produsele cosmetice convenționale și protecția solară. Există alternative responsabile pentru toate scopurile cosmetice imaginabile. Funcționează la fel de bine, fără consecințe. Problema este acum obiceiurile noastre, iar soluția nu este să ne oprim din utilizarea produselor cosmetice, ci să ne regândim obiceiurile cosmetice și să trecem la produse care au aceleași rezultate, dar fără consecințe negative.

Când destui oameni au învățat realitatea din spatele ingredientelor din produse cosmetice, problema va dispărea de la sine, deoarece credem că nimeni nu este pregătit să cumpere produse care, fără niciun motiv aparent, sunt dăunătoare pentru noi sau pentru mediu. Mai ales nu atunci când există alternative. Mai jos vă vom oferi câteva instrumente și sfaturi despre cum puteți învăța să evitați problemele și să găsiți alternativele:

http://www.safecosmetics.org/ – Citiți și aflați despre ce tipuri de produse să căutați și ce înseamnă de fapt numele ingredientelor.

https://www.ewg.org/skindeep/ – Căutați ingrediente și produse și obțineți cu ușurință o imagine de ansamblu a siguranței acestora.

Alte resurse și referințe:

Bonner, M., Han, D., Nie, J. et al. (2005). Breast cancer risk and exposure in early life to polycyclic aromatic hydrocarbons using total suspended particulates as a proxy measure. Cancer Epidemiology Biomarkers & Prevention. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15668476 

Danovaro, R., Bongiorni, L., Corinaldesi, C. et al. (2008). Sunscreens cause coral bleaching by promoting viral infections. Environmental Health Perspective.  https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2291018/ 

DiNardo, J. & Downs, C. (2019). Can oxybenzone cause Hirschsprung’s disease? Reproductive Toxicology. https://doi.org/10.1016/j.reprotox.2019.02.014 

Eriksen M., Lebreton L., Carson H. et al. (2014). Plastic Pollution in the World’s Oceans: More than 5 Trillion Plastic Pieces Weighing over 250,000 Tons Afloat at Sea. PLOS ONE. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0111913 

Ghazipura, M., McGowan, R., Arslan, A. & Hossain, T. (2017). Exposure to Benzophenone-3 and Reproductive Toxicity: A Systematic Review of Human and Animal Studies. Reproductive Toxicology. https://www.researchgate.net/publication/319296314_Exposure_to_Benzophenone-3_and_Reproductive_Toxicity_A_Systematic_Review_of_Human_and_Animal_Studies 

Sharifan, H., Klein, D. & Morse, A. (2016). UV filters are an environmental threat in the Gulf of Mexico: a case study of Texas coastal zones. Oceanologia. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0078323416300355

Janjua, N., Mogensen, B., Andersson et al. (2004). Systemic absorption of the sunscreens benzophenone-3, octyl-methoxycinnamate, and 3-(4-methyl-benzylidene) camphor after whole-body topical application and reproductive hormone levels in humans. The Journal of Investigative Dermatology. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15191542 

Krause M., Klit A. & Blomberg Jensen, M. (2012). Sunscreens: are they beneficial for health? An overview of endocrine disrupting properties of UV‐filters. Journal of Andrology. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22612478 

Osterwalder, U. & Herzog, B. (2009). Sun protection factors: world wide confusion. British Journal of Dermatology. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1365-2133.2009.09506.x 

Schlumpf M., Kypke K., Wittassek M. et al. (2010). Exposure patterns of UV filters, fragrances, parabens, phthalates, organochlor pesticides, PBDEs, and PCBs in human milk: correlation of UV filters with use of cosmetics. Chemosphere. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21030064# 

Schlumpf M., Durrer S., Faass O. et al. (2008). Developmental toxicity of UV filters and environmental exposure: a review. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18194281 

U.S. Department of Health and Human Services (2016). Coal Tars and Coal-Tar Pitches. Part of: Report on carcinogens, 14th edition. https://ntp.niehs.nih.gov/ntp/roc/content/profiles/coaltars.pdf 

Wood, E. (2018). Impact of Sunscreen on Coral Reefs. https://www.icriforum.org/wp-content/uploads/2019/12/ICRI_Sunscreen_0.pdf

Yooeun Chae, Youn-Joo An, Effects of micro- and nanoplastics on aquatic ecosystems: Current research trends and perspectives, Marine Pollution Bulletin, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28222864/